Scrisoare pentru tata,

joi, 9 aprilie 2009

Ma asez in fata laptopului si mangai incet tastele.....nu stiu de unde sa incep...si cum sa scriu....a trecut atat de mult timp si totusi atat de putin....Se apropie Pastele, tata, si va fi din nou o sarbatoare trista....o sarbatoare fara tine....

Cateodata am impresia ca te uit si ma sperii....ma agat de amintiri si alerg in sufletul meu ca sa te regasesc....inchid ochii si te vad, din nou...puternic, carismatic, bland...Vin iar Floriile, tata, si va fi iar Paste...ce sarbatoare goala...

Imi asez capul in palme si inchid ochii...ma pierd in visare si ma regasesc pe un drum neted, cu pomi verzi de jur imprejur...miroase a cozonaci si cornulete....si aud muzica, o muzica melodioasa, dar parca nu-i o melodie obisnuita....nu, nu-i o melodie....e, e rasul meu si al tau....e ultimul paste petrecut impreuna...Te vad si acum, tu si vesta lucrata de bunica, soba calda si motanul care te adora...iar intr-un colt pe masa, un cos cu oua rosii....Le ciocneam pe toate ca vedem cine e mai tare :))....Clipesc o data si pomii se scutura, masa e goala....ramane doar zgomotul unui telefon, un telefon la care nu vreau sa raspund...si insista, insista si raspund...E vocea ta care-mi promite ca vom incondeia din nou oua si ca vom framanta iar cozonacii bunicii, ca va fi iar un paste-n doi....

Dar n-au mai fost nici oua incondeiate, nici cozonaci si n-ai mai fost nici tu....De ani, doar eu aduc lumina...insa n-o mai aduc in casa bunicii, ti-o aduc tie pe o piatra rece si ma rog sa-ti lumineze calea...

Acum va fi iar Paste tata, un Paste trist si gol...ouale rosii vor sta in cos iar cozonacul va ramane intreg....Am sa iau iar Lumina si am sa vin iar sa-ti luminez intunericul....Va fi PASTE iar, tata.....