Povestea unor licurici

vineri, 13 noiembrie 2009

Cand cortinele serii se trag, frunze aramii fredoneaza un cantec strain, iar cerul lasa sa apara in scena doi licurici care s-au pierdut pana atunci printre fulgi de cenusa, obositi de cotidian...

Cu pasii grei, au hoinarit pe carari incarcate de dor, visand la iubire...Ei, vantul ii mangaie obragii si-i atinge mana ce tine in palma praf de stele; vantul il poarta intr-un dans catre el si-l opreste in loc.

Ochii lui mari si zglobii, cauta-n jur praful de stele si cu mainile agitate incearca sa gaseasca farama care sa completeze drumul spre evadare...

Pe scena pasiunii, actori sunt licurici, care se regasesc sub ploaia de stele. Scenariul e complet, luna-i vegheaza, frunzele danseaza iar vantul le-npreuna mainile, ce-nfierbanta trupurile.

Se privesc ochii in ochii...dar buzele-s pecetluite. Ea-l soarbe din priviri, el se pierde in marea de sentimente din ochii ei....iar cerul, luna si stelele privesc cum cei doi licurici tanjesc....sarutul...