sâmbătă, 27 martie 2010
dragii mei, puteti urmari postarile mele actualizate pe noul meu blog
www.alexandruoana.wordpress.com
" Viata mea a fost tot ce vrei, Cateodata fiara, Cateodata floare, Cateodata clopot ce se cearta cu cerul." Lucian Blaga
dragii mei, puteti urmari postarile mele actualizate pe noul meu blog
www.alexandruoana.wordpress.com
Publicat de Oana Alexandru la 18:02 0 comentarii
In ultime zile se tot vorbeste despre iubire, e drept ca pentru indragostiti e o luna a iubiri. Au doua sarbatori in care-si pot declara iubirea, Sf Valentin, care a trecut si Dragobetele, care urmeaza pe 24 februarie. In multe dintre declaratiile de dragoste pe care le-am auzit in aceste zile, de exemplu, 3 din 4, randurile de dragoste se incheie cu “esti alesul/aleasa inimii mele”.
Care sunt criteriile pe care le au la baza tinerii de astazi cand isi aleg perechea? Pe vremea bunicilor nostri, nimeni n-avea posibilitatea de a alege, de a-l primi in viata lui, in intimitatea sa, pe cel/cea care corespunde cat de cat cerintelor proprii. Atunci relatiile erau negociate de parinti, in functie de zestre, galbeni sau zecile de vite din proprietatea uneia sau alteia dintre familii.
Acum exista liberatatea de a alege, si nimeni nu rateaza ocazia de a o face. Astazi, oferta e variata. Poti alege de unde vrei si …pe ce durata vrei. E ca si cum ai alege dintr-un raft cu dvd-uri care contin cele mai frumoase filme, pe cel care iti place mai mult, il alegi, in vezi dupa care pui dvd-ul la loc….si mergi mai departe.
Femeia era preocupata atunci sa fie o sotie buna, sa fie fertila si sa-i ofere barbatului ei, copii, care sa-i mosteneasca. Atunci nu se vorbea de independenta femeilor si nici de o dezvoltare profesionala a acestora, iar barbatii nu erau prea preocupati de aspectul fizic, de sala sau sa-si satisfaca femeia. Partidele de amor se petreceau cu siguranta, cu lumina stinsa, fara pasiune si preludiu, mai mult ca o necesitate din care nu facea parte si…placerea femeii.
Acum, lucrurile s-au schimbat radical….acum echivalentul cuplului este Placerea. Din pacate nu putini sunt cei care gandesc ca daca se inteleg la pat, daca isi pot pune in practica fanteziile sexuale, atunci inseamna ca si-au gasit alesul/aleasa.
Unul dintre criteriile de selectie pentru femei, sunt banii, desi putine recunosc acet lucru. In functie de cat de “greu” este contul in banca, EL, are sau nu, sanse sa se califice pentru a fi alesul, cel cu care sa formeze o familie. Din pacate astazi, valorile pe care se bazeaza destul de multe dintre femei se rezuma la bani, masina, sex si…si cam atat. Criterii de selectie au si barbatii.
Oare sunt acestea cele mai valoroase criterii in a-ti alege partenerul/partenara? E drept ca avem nevoie de atractie fizica, de pasiune si o viata sexuala care sa-ti permita sa-ti pui in practica macar o parte dintre fantezii…insa la un moment dat dispar toate si ramanem cu altceva, cu valorile umane date de catacterul fiecaruia. Caracter, pe care nu-l poti afla din prima clipa a cunoasterii celuilalt, il descoperi treptat si pentru asta e nevoie de o viata…o viata in doi, prin care amandoi sa treaca prin diferite situatii de viata.
Publicat de Oana Alexandru la 10:39 0 comentarii
Tu ce faci de Valentine's Day?
Daruiesti iubire sau o tii pentru tine?
Stii ce-si doreste EL/EA sa primeasca de la Valentine-ul EI/LUI?
Publicat de Oana Alexandru la 13:41 3 comentarii
....Intr-un repaus din studiul pentru examenele de master si atributiile de serviciu, am facut un popas pe un grup de socializare. Mi-a placut asa ca m-am gandit sa cititi si voi....
"De ce iubesc Femeile?" - postat de Ermin Ibanof
"Daca e sa o iau dupa cum gandesc si simt eu… barbatii iubesc femeile in primul rand pentru lucrurile simple, apparent banale si abia apoi, pentru formele sale subiectiv de frumoase…Desi formele sunt cele care atrag, nu cred ca pentru acele forme voi ajunge sa iubesc o femeie, dar in fine…
Un barbat – ca mine - iubeste o femeie pentru felul in care “face botic” copilareste atunci cand dezamageste sau e dezamagita, pentru felul in care te priveste peste cana, cand soarbe din ceaiul ce il bem impreuna dimineta, pentru ca ii place mirosul de levantica, de vanilie, de scortisoara, de mosc… pentru felul in care se scuza atunci cand intarzie nu 15 minute, ci 30 de minute…sau nu vine deloc, pentru spiritul ei curios si pus pe sotii si pentru felul in care isi poarta parfumu-i de femeie.
Abia dupa aceste multe detalii, si iti ia ceva timp sa le afli, o iubesc pentru rotunjimile-i voluptoase, penru pielea catifelata si senzuala la atingere, pentrul parul matasos si moale sau gleznele puse in valoare intr-un pantof chic.
Cel putin, asa cred eu ca se iubeste o femeie. Sau cel putin asa o iubesc eu… Poate nu e indeajuns, poate e prea mult… Cred ca aspectul vine sa completeze fiinta iubita, desi aspectul e cartea de vizita a acelei fiinte. Asta cred ca este dragostea adevarata – intre doi oameni – dragostea care impleteste abstractul si concretul intr-un tot coerent si infailibil.
Nu spun ca primul lucru care ma atrage la cineva nu este aspectul fizic. Dar pastrati in vedere ca nu vorbesc despre atractie, ci despre iubire. Atras sunt si de o poza pe net… dar asta nu inseamna ca iubesc acea persoana din poza… Dupa ce cunosti persoana de care te simti atras, atunci cand stabilesti o legatura reala, inveti…sau mai bine zis..incepi sa inveti sa iubesti acea femeie pentru cele mai mici lucruri, pe care le poate face, doar pentru ca nimeni nu le mai face in acelasi mod frumos. Daca iubesti astfel, nu ai cum sa nu vezi femeia de langa tine ca fiind cea mai frumoasa cu putinta.
N-as vrea sa comentez prea mult, pentru ca n-ar avea rost. Nu vreau sa spun decat atat, pacat de ochii care vad si nu observa...
Publicat de Oana Alexandru la 23:07 10 comentarii
...Nella solitudine, nella malattia, nella confusione,
La semplice conoscenza dell'amicizia rende possibile resistere,
anche se l'amico non ha il potere di aiutarci.
È sufficiente che esista.
L'amicizia non è diminuita dalla distanza o dal tempo, dalla prigionia o dalla guerra, dalla sofferenza o dal silenzio.
È in queste cose che essa mette più profonde radici. È da queste cose che essa fiorisce....
Iti multumesc pentru ca esti langa mine, pentru ca te bucuri pentru realizarile mele, pentru ca ma critici, pentru ca ma certi, pentru ca...esti prietena mea buna!
Publicat de Oana Alexandru la 21:44 0 comentarii
Draga Noapte, astazi m-am ratacit pe drumurile tale, cu pavele de sentimente si trotuare de ganduri.
Te simt cum ma privesti si-mi rastalmacesti visele.Te-am ocolit si m-am ascuns in vorbe uneori... si...in tacere alteori. Mi-am umplut ochii de zambete si te-am uitat, am sperat ca te-am uitat.
Noapte,noapte, cat de...fararnica esti. M-ai lasat sa cred ca sunt libera, ca nu-mi vei mai cerne din ochi stele si-mi vei lumina drumul catre soare.
M-ai inchis in schimb intre gratii de naluce, trairi frematande si...si am ramas inca aici.
Draga noapte, cu amintiri pe buze, lasa-ma sa plec. Iti dau trairile mele toate si ia si din secrete, ia-le, dar deschide-mi portile spre soare.
Draga noapte, te las in urma...am dreptul meu la fericire!
Cu bine noapte, noapte cu pavele de sentimente si trotuare de ganduri!
Publicat de Oana Alexandru la 01:21 0 comentarii
Drumul de la adolescenta catre maturitate nu e la fel de rapid sau de lent pentru fiecare dintre noi, cele care reprezentam, asa cum le place barbatilor sa spuna, etalandu-si orgoliul, "sexul slab".
Am fost surprinsa sa vad in urma cu cateva zile transformarea radicala a unei tinere, care pana mai ieri era preocupata de rochite,fustite si de vrajit baietii, pe care apoi ii abandona, amuzandu-se teribil de reusitele ei.
La reintalnirea naostra am avut surpriza sa cunosc femeia si nu adolescenta rebela.Curiozitatea feminina, m-a facut sa imi doresc sa aflu mai multe despre schimbarea ei, asa ca am pus in aplicare calitatile de psiholog si am inceput interogatoriul subtil.
Poate ca raspunsurile primite n-au fost cele asteptate de mine, insa m-au facut sa ma intreb. Adolescenta amuzanta si rebela e infatisata acum, de o femeie, cu trasaturi fine, cu o pozitie sobra si gesturi calculate. O femeie, pentru care prioritatile tin de cariera, de independenta financiara si siguranta sentimentala...
Pe EA, din povestea mea, nu dezamagirea a facut-o sa se maturizeze, caci asa cum va spuneam, de dezamagiri aveau parte cei care cadeau in plasa ei. Un BARBAT, da, acesta a fost cel care a reprezentat "cartela" ei spre destinatia finala.
Nu stiu, cate dintre noi s-au gandit vreodata cand s-a intamplat sa se maturizeze cu adevarat si sa devina FEMEI. Ce sau cine a produs schimbarea? Sa fie prima experienta sexuala, prima relatie de durata, prima casatorie, prima aventura cu un barbat insurat? Cele mai multe vor spune probabil, ca au devenit femei odata cu prima noapte de amor, pentru ele, acest capitol reprezinta elementul de referinta.Altele vor spune ca au devenit femei, dupa deceptia ramasa in urma unei relatii serioase si ca suferinta indurata, le-a calificat pentru a intra in ring, in ringul celor puternice.
Sa fii femeie si sa fii TU, e o responsabilitate, pe care ai obligatia sa o duci pana la capat fara sa esuezi. Sarutul furat sau din contra incarcat de asteptare, privirea curata care te lasa goala in fata lui, alintul de dimineata si mana calda ce-ti maingaie parul, sunt sigura ca-ti par cunoscute, tie care-mi citesti acum randurile.Acestea sunt faptele, evenimentele, care te fac sa fii FEMEIE, asa ca undeva in adancul sufletului tau, ii multumesti barbatului, care te-a implinit.
Ce faci daca ai in fata, barbatul care te-mpiedica sa fii tu, barbatul care nu-ti observa nici rochia noua, nici kilogramele in minus, care nu-ti cunoaste placerile si care vede un tine un obiect sexual?! Atunci gandeste-te daca esti gata sa ii refuzi femeii din tine sansa la fericire si sa o condamni pe viata!
Femeia, e ca o poveste...poate trai fericita pana la adanci batraneti sau se poate stinge, undeva inchisa intr-o celula a neimplinirii, privata de frumusete si iubire.
Publicat de Oana Alexandru la 23:18 11 comentarii
Timpul liber, este pentru mine destul de putin sau..."lipseste cu desavarsire", insa am reusit spre bucuria mea, sa vizionez un film, despre care am auzit numai critici pozitive, 2012. Cuvinte de lauda au avut si prietenii mei care au vazut acest film.
Marturisesc ca productia m-a lasat fara cuvinte...Efectele sunt perfecte asa ca nu e greu sa treci de bariera filmului.
Cred ca 2012 este un film pe care al trebui sa il vizioneze fiecare dintre noi si sa intelegem mesajul filmului.
Nu stiu daca intr-adevar in 2012 va veni sfarsitul lumii,daca stau sa ma gandesc la faptul ca acelasi lucru s-a spus si in 2000. Nu stiu daca Mayasii au avut dreptate si daca se va adeveri calendarul lor.E drept ca imi ridic semne de intrebare si ca ma gandesc si la ipoteza ca exista totusi un adevar.
Mai degraba inclin sa cred ca ne vom autodistruge, prin actiunile noastre din fiecare zi, prin lupte intre popoare, prin defrisari necontrolate, prin crearea de arme nucleare sau bacteriologice...cred ca noi, oamenii vom fi cei care pana la urma vom distruge lumea.
2012, este un film care te pune pe ganduri, asta daca inca mai ai constiinta si sentimente. Cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa constientizeze ca viata este scurta, este intr-adevat cel mai frumos dar pe care l-am fi putut primi, insa e imprevizibila si se poate sfarsi cand ne asteptam mai putin.
Poate ca acest film ar putea sa ne trezeasca la realitate, sa intelegem ca ne consumam atat de mult timp, fiind rautaciosi, ingorandu-i pe cei dragi, incarcandu-ne cu dezamagiri si ambitii meschine. E idealistic, ce spun eu aici, insa cred ca daca fiecare dintre noi s-ar opri 60 de secunde in loc si ar reflecta ar intelege asta.
Publicat de Oana Alexandru la 19:17 7 comentarii
http://www.animalut.net/user/whiterose.html
Intrati si ajutati si voi animalutzul de jucarie sa creasca.
Publicat de Oana Alexandru la 20:39 0 comentarii
Astazi a fost o zi frumoasa pentru mine, o zi senina ale carei raze de soare s-au regasit in ochii si sufletul meu.
A fost ziua mea....de nume:)...M-am bucurat ca multi dintre cei la care nu ma asteptam m-au sunat sa-mi transmita gandurile bune, oameni cu care am avut o relatie strict profesionala, dar care astazi m-au surprins...si pentru asta le multumesc.
Au fost si parti prea putin semnificative in viata mea care n-au scos nici macar o urare...dar nu m-am suparat, ba chiar ma face sa zambesc acum...Nu vreau sa fiu rautacioasa, nu azi, asa ca n-am sa comentez.
E drept si ca sunt destui care nu stiu ca Oana se sarbatoreste de Sfantul Ioan, la fel ca restul derivatelor.
Mi-au lipsit in schimb vocile unor oameni importanti pentru mine. Unul din pacate nu-mi mai poate spune " La multi ani!" si stiu ca daca ar fi fost aici, nimic nu l-ar fi putut opri sa fie langa mine si sa-mi ofere o imbratisare...celalalt ar putea sa o faca, dar n-a facut-o...Am sa-i acord consecinte atenuante si am sa spun ca cel mai probabil, a fost extrem de ocupat...(pentru carcotasi: nici unul dintre cei doi nu reprezinta vreun fost iubit)....
2010 a inceput frumos pentru mine si imi doresc sa fie la fel si in viitor. La fel va doresc si voua, celor care va sarbatoriti onomastica astazi.
La multi ani!
Publicat de Oana Alexandru la 20:51 37 comentarii